SUMAR
Bărăganu
cer acoperit de nori
Miercuri
28/19°C
Joi
28/17°C
Vineri
29/19°C
I. Prezentarea generală
Actuala comună Bărăganu este formată din două sate: Bărăganu, unde se află Primăria comunei, și Lanurile.
Satul Bărăganu este atestat în jurul anului 1877, sub denumirea de Osman Faca (sau Osmanfaca), o denumire dată de turcii care și-au întemeiat așezări în această zonă, în contextul ocupației turcești de lungă durată a Dobrogei. După Primul Război Mondial, satul Osmanfaca a început să fie populat din ce în ce mai mult de coloniști de origine română, în special olteni, și a început să fie cunoscut sub denumirea de Bărăganu după anul 1926.
Satul Lanurile a avut, de asemenea, denumiri turcești în trecut: Ghiaur-Suiuciuk, conform unei atestări din anul 1915, și Ebikioi. După Primul Război Mondial, în satul Lanurile elementul turcesc era predominant, dar, similar cu Bărăganu, au început să se stabilească aici tot mai mulți coloniști români. Numele satului a fost schimbat oficial în Lanurile după anul 1926.
Între 1968 și 1981, satul Bărăganu aparținea administrativ de comuna Cumpăna, iar satul Lanurile de comuna Mereni. Ulterior, satul Bărăganu a intrat și el în componența comunei Mereni. Cele două sate, Bărăganu și Lanurile, își păstrează aceste denumiri până în prezent.
În anul 2002, în urma unui referendum, satele Lanurile și Bărăganu au decis să iasă din componența comunei Mereni și să revină la forma de organizare administrativă anterioară. Astfel, satul Bărăganu a devenit comună, având în componența sa și satul Lanurile, conform Legii nr. 675/2002. Această reorganizare administrativă a restabilit statutul independent al comunei Bărăganu și a reafirmat autonomia locală a acestei comunități.
II. Hidrografia
În partea estică a județului Constanța se află Marea Neagră, cea mai importantă unitate hidrografică a județului. Datorită poziției sale geografice, Marea Neagră este considerată o mare continentală. Suprafața acesteia este de 411.540 km², iar adâncimea maximă depășește 2.211 m. Configurația țărmului și relieful submarin determină adâncimi mai mici în apropierea malului românesc. Salinitatea apei de suprafață este de 20-22‰, ajungând până la 28‰ în adâncime. Aportul de apă dulce face ca salinitatea să scadă în apropierea țărmului, datorită numeroaselor cursuri de apă dulce care se varsă în mare.
Rețeaua hidrografică este compusă din diverse cursuri de apă, printre care Dunărea (pe o distanță de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu și Casimcea. Aceasta include, de asemenea, lacuri naturale și de luncă, lagune precum Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tășaul, Nuntași, Siutghiol, Tatlageac și Mangalia, precum și limane marine.
De asemenea, s-au dat în exploatare Canalul Dunăre-Marea Neagră pe o distanță de 64,2 km, Canalul Poarta Albă-Midia pe o distanță de 27,5 km, precum și alte canale de irigații din Valea Carasu.
III. Flora și fauna
În județul Constanța, flora s-a adaptat condițiilor climatice de umiditate redusă, caracteristice vegetației de stepă și nisipuri. Aceasta include elemente floristice est-europene, specii mediteraneene și balcanice. Vegetația de stepă este predominantă, cu specii rezistente la secetă și soluri sărace, în timp ce în zona îngustă de-a lungul litoralului Mării Negre se dezvoltă specii specifice nisipurilor.
Fauna județului Constanța este influențată de condițiile naturale variate. În zona litoralului se întâlnesc diverse specii de reptile și mai multe specii de pescăruși. De asemenea, teritoriul județului găzduiește o varietate de mamifere, printre care iepurii, dihorii, lupii și vulpile. Aceste specii sunt bine adaptate mediului local, contribuind la biodiversitatea regiunii.
IV. Clima și bioclima
Regimul climatic al județului Constanța este temperat-continental, dar influențat semnificativ de poziția sa geografică, situată între Dunăre și Marea Neagră, precum și de particularitățile fizico-geografice ale teritoriului. În zona litoralului, climatul temperat-continental beneficiază de influențe marine. Astfel, clima maritimă se caracterizează prin veri în care căldura este moderată de briza mării și ierni relativ blânde, dar cu vânturi puternice și umede dinspre mare.
Temperaturile medii anuale variază între 10°C în nordul și centrul județului și peste 11°C în sudul acestuia, cu variații multianuale care nu depășesc 4°C. Precipitațiile anuale se situează între 400 și 500 litri/m², cu zona litoralului având cele mai scăzute cantități, sub 400 litri/m². Aceste condiții climatice influențează atât vegetația, cât și fauna regiunii, contribuind la caracteristicile specifice ale județului Constanța
V. Rețeaua rutieră
Comuna Bărăganu este situată în partea de sud-est a județului Constanța, fiind accesibilă prin drumul județean DJ 308 (care leagă Lanurile de Bărăganu) și DJ 381. Se află la aproximativ 40 km sud-est de Municipiul Constanța, accesul principal realizându-se din DN 3 prin DJ 308 (Ciocârlia de Sus – Lanurile) și DC 20 (Lanurile – Bărăganu). Cele mai apropiate stații CFR sunt în localitățile Basarabi (9 km), Cobadin (17 km) și Ciocârlia (13 km).
Pentru transportul public, există o rută de microbuze și autobuze care leagă Bărăganu de Lanurile, Mereni, Topraisar, Techirghiol, Agigea și Constanța, facilitând astfel conexiunile cu zonele adiacente și Municipiul Constanța.
VI. Principalele funcțiuni economice
Activitatea industrială în comuna Bărăganu este limitată, cu o singură unitate industrială majoră: Fabrica de cărămidă S.C. CONDOR S.R.L., care are un număr de 57 de angajați și o cifră anuală de afaceri de 1.000.000 LEI RON.
În rest, economia comunei Bărăganu este predominant agrară. Profilul agricol al comunei se concentrează pe cultura plantelor și creșterea animalelor, reflectând astfel caracterul rural și tradițional al zonei. Această orientare economică subliniază importanța agriculturii în viața economică și socială a comunei.